flori
Epitaf
Să mă mai mir că-n lume se mai poate
Găsi atât timp şi pentru ură,
Când viaţa-i asta-i doar o picătura
Între minutul asta şi celălalt.
Şi-mi pare de ne-nţeles
Că nu privim spre cer mai des
Că nu culegem flori şi nu zâmbim,
Noi care atât de repede murim.
Epitaf
Cerul n-are milă!…
El în veci răpeşte
Tot ce-n viaţa noastră ne înveseleşte,
Visuri, tinerete, flori şi copilaşi
Ai inimii noastre oaspeţi drăgălaşi
Astfel te atrage acum şi pe tine
Spre a sale plaiuri cu cereşti lumine
Epitaf
Scurtă îmi fu viaţa pe acest pământ,
Şi moartea nemiloasă m-a dus la mormânt.
Ca un crin de vară frumos înflorit,
În puterea vieţii eu v-am părăsit.